Trebuie sa recunosc – cititoare fidea a lu’ domnu’ si anume Chinezu, am citit ca de obicei si postarea http://chinezu.eu/2013/07/15/caut-colegacoleg-de-blog-pentru-chinezu-eu/. Cred ca era in timp ce impingeam caruciorul cu fi-mea la bord prin parc, rugandu-ma la doamne doamne si la alte puteri sa adoarmaaaa. Toate bune si frumoase sau ma rog, cu aventuri, ca de obicei…pana ma trezesc peste cateva zile ca ma gandeam la postarea cu pricina. Mai sa fie ce sa fie. Ca doar stabilisem cu mine ca da e misto jobu’, ca poate daca eram bloggerita ma bagam si eu, ca una alta, ca de ce nu mi-am miscat pardon degetele sa scriu pe blogul inceput acu’ o eternitate…si ca asta e.
Stabilisem io da' ete ca tot la asta ma gandeam. Mai trec
cateva zile mai un scutec un parc o poezie…vad ca baga dom’ Chinezu later
editul cu pricina. Asa, ca sa nu ma lase sa dorm, ca s-o fi vorbit cu fi-mea …
Asta ieri.
Si ca sa vedeti cum lucreaza cineva sus sau eu stiu
unde…fiind io inscrisa pe un grup de mami mami pe fb, acolo se fac eforturi
masive pentru a ajuta un baietel foarte bolnav (www.danielpirvu.ro na ca
nu m-am putut abtine). Asa, si ca sa se mai stranga bani se liciteaza obiecte –
ce sa pun ce sa pun…zic ia sa bag un unt de corp bio d-al meu ca mai am unu
gata facut. Stiti vorba aia ai grija ce-ti doresti… a plouat cu cereri si sunt
in ma rog intelegeti voi dar!! DAR! Ma voi mobiliza caci cauza e nobila!
Nu-s chiar rau pe langa subiect ca de fapt cererile astea m-au facut sa dau cu
capu' de blog si sa sterg prafu’.
Si-am zis atunci cu tupeu – ia hai sa! Ca doar mai rau decat
sa rada cateva ceasuri de mine si sa ma dea fin de pereti ce se poate intampla?Si
da-i si scrie.
Calatoria mea, legendara as spune, caci e poveste veche si
mereu noua, este in plina desfasurare si a inceput odata cu aparitia
domnisoarei si anume fi-mea. Am invatat ca nu stiam nimic, m-a invatat
sa am rabdare infinita si de necrezut, m-a invatat sa nu mai stau suparata pe
oameni, sa zambesc deees chiar daca in secunda de dinainte imi venea sa crap
ceva pereti sau capete.
M-a invatat porcusorul cel mic sa nu ma mai grabesc atat de
tare – sa ma uit la gandaceii rosii din parc pe care nu ii mai vazusem de cand
eram mica…sa nu ma mai reped in oameni ci sa gandesc un pic inainte, sa cant
fara jene in gura mare in masina ca sa o amuz…atatea lucruri ca acum ca le
insir ma gandesc cum o fi reusit botul asta de om sa faca atatea, ca abia are
un an. The best is yet to come, vorba poetului. Recomand aceasta calatorie cel
putin de 2 ori in viata :)
Ei si pe langa toate astea…din motive mamiciste (cine stie
cunoaste sau ii pica fisa) tot fi-mea asta m-a invatat si sa beau bere fara
alcool si bere cu fructe cu % mica mica de alcool - radeti radeti dar din
dusmanul lor si fana a berilor negre, chichlimbaroase, albe, nefiltrate…am
ajuns de beau bere fructifera si saraca in alcool. Bune si astea, decat nimic!
Si vorba aia, mai responsabil de atat nu am cum sa le consum…
Vorba e: tari cele 2 reclame a celor de la Heineken, printre
putinele reclame care chiar spun ceva misto. Bravo lor.
Eu daca as fi in locul vostru (cica ma adresez bloggerilor
da’ care ca nu a auzit nici nimeni de mine, haha) as participa la campania https://iframe3-ro.heineken.com/resources/voyage.2013/pdf/Regulament_Calatori_Legendari_din_Social_Media.pdf astora ca pare misto si nu-i de pierdut ci numai de
castigat.
Uite pun frumos si regulamentar si conditiile de participare
http://blogalinitiative.ro/wp-content/uploads/2013/07/Informatii-suplimentare-Calator-legendar-in-social-media.png
Si sa va fie bine ca n-are de ce sa fie rau!
